Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Ianuarie 2009

 

filmare

***

Îmi aduc aminte de o ştire de acum câţiva ani din Coreea de Sud unde guvernul interzisese filmarea persoanelor străine cu un telefon mobil fără acordul acestora.

În România anului 2009 cel mai cool este să filmezi orice şi pe oricine prin acest mod (cu telefonul mobil).

Oriunde te-ai afla dacă nu filmezi şi câteva scene inedite cu persoane în diferite ipostaze  nu eşti la modă.

Acestui sport naţional i-au venit în ajutor şi anumite televiziuni cu sloganurile de genul “martor ocular” sau “părerea ta contează”.

Tot acest sport s-a transformat într-o fobie naţională unde fiecare poate fi “călău” sau “victimă”, problema e de ce parte a baricadei se află.

Noua lege de stocare a datelor confidenţiale, intrată în vigoare acum ceva timp a produs o adevărată isterie în mass-media şi în rândul populaţiei în legătură cu pericolul unui big brother la scară naţională.

Toţi s-au oripilat de legea în cauză dar nimeni, absolut nimeni nu a văzut realitatea din jurul său: big brotherul există şi încă la ce nivel?!

Este simplu să te uiţi pe youtube să vezi la ce scară a ajuns acest obicei la noi.

Dacă mai este asezonat şi cu vreun profesor, medic sau preot totul e perfect pentru un “succes de casă”.

Dacă îl mai trimiţi şi la vreun trust de presă eşti vedetă.

Dacă nu te duci la medic cu telefonul dat pe record nu eşti la modă.

Dacă în timpul orei, la clasă, nu filmezi nişte colegi care joacă teatru pentru “net” nu eşti şmecher.

Dacă nu te pui pe internet în ipostaze provocatoare nu eşti de gaşcă.

A te filma sau a filma, în felul în care l-am descris mai sus, arată dorinţa multora dintre noi românii de a ne suplini o viaţă ratată, un fel de haos sufletesc de care credem că ne putem descotorosi arătând cu degetul pe celălalt sau a arunca cu piatra în el, neîntrebându-l nici măcar cum îl cheamă.

Trăim vremea omului asaltat de imagine dar care nu-şi poate privi adânc imaginea în oglindă. Suntem la momentul omului străin de sine care vrea să-şi scoată în evidenţă formele trupeşti pentru că pe cele sufleteşti nu le mai are sau au dispărut cu totul.

Trăim vremurile în care, cum spunea un Sfânt Părinte, omul normal e considerat nebun pentru că nu e nebun ca ceilalţi.

Trăim tragedia unui popor care şi-a rupt rădăcina cu propria mână crezând că, asfel, va deveni liber, dar în realitate a devenit singur, foarte singur.

 

 

Bogdan Ioan Stârceanu

Anunțuri

Read Full Post »

ctp

***

Câştigarea alegerilor din Statele Unite ale Americii de către candidatul democrat Barack Obama a reînviat în inimile puritanilor americani visul mesianic al Statelor Unite ale Americii în raport cu lumea, cu celelalte popoare, lucru de altfel bun sau rău, nu asta e important.

În acest cadru de speranţă mesianică s-a încadrat în ultimul timp şi unul din analiştii de marcă ai scenei publice româneşti, domnul Cristian Tudor Popescu.

Liber cugetător declarat, autorul s-a lansat, de la câştigarea alegerilor de către Barack Obama, într-un fel de apostolat pe tărâmul necunoscut al “talibanilor” din România vis a vis de speranţa unei lumi iesite din mocirlă.

Folosind cunoscutu-i limbaj steril şi lipsit de cadenţe penetrante ziarisul s-a erijat, voit sau nu, într-un fel de “mama omida”  prezentului, încercând în acelaşi timp “desţelenirea” minţilor “înapoiate” ale românilor “ameţiţi de beţia consumismului”.

Dacă în ziua aflării rezultatelor alegerilor din S.U.A ziaristul declara sus şi tare o posibilă calitate “mesianică” a câştigătorului, la emisiunea din seara aceasta 23.01.2009 de la realitatea tv “Cap şi Pajură”, domnul Cristian Tudor Popescu şi-a manifestat, la nivelul imprecaţiei asortate stilistic, intoleranţa sa faţă de cruci si colivi, mărturisind pentru prima dată de când îl aud, îmbrăţişarea în gândire a domnului Iliescu prin liber cugetare.

Nu opţiunea  dânsului în materie de credinţă m-a frapat (cunoscandu-i opţiunile), ci intoleranţa atitudinilor sale.

Cu ochii aproape însângeraţi, cu dinţii încleştaţi domnul Cristian Tudor Popescu şi-a arătat mediocritatea –lucru atât de criticat de dânsul la adresa împrejurimilor- în ceea ce priveşte cunoaşterea celorlalţi, a mecanismelor care mână la acţiuni sau nu.

Construirea de ziduri între oameni, atitudini grobiene faţă de unii (pentru unii mumă pentru alţii ciumă), a arătat uşurătatea în gândirea dânsului la nivelul simptomatic şi prejudecăţile, preconcepţiile formate din ignoranţă, orgoliu şi totală rupere de realitate.

Opiniile dânsului faţă de preşedintele Statelor Unite pot fi  avizate sau nu, depinde din ce unghi priveşti, dar datul cu părerea despre orice, oricum şi oriunde, fără cea mai mică jenă şi decenţă de limbaj, venită din partea unei notorietăţi a mass-mediei româneşti, mă şochează şi îmi dă dreptul la a-i contrazice inepţiile.

Cred că trebuie amintit domnului Cristian Tudor Popescu că mimica, de multe ori transmite mai mult decât o impresie, poate transmite chiar o stare de spirit.

Idolatrizarea unei persoane, este problema dânsului, dar jignirea unora care se închină la cruci şi mănâncă colivi, de dragul de a tuşa nişte păreri, cere o reviziuire de atitudine din partea dânsului şi privirea lucrurilor nu doar după umăr.

Totuşi mulţi din aceşti închinători la cruci i-au citit şi îi citesc articolele, i-au cumpărat ziarul şi ştiu să facă distincţii.

Dânsul de ce nu poate?

Bogdan – Ioan

Read Full Post »

bible works_8

***

A aparut versiunea 8 a programului Bible Works

Noutatile le puteti gasi aici

 

Bogdan Ioan

Read Full Post »

parintele razvan ionescu_2

***

Parintele Razvan Ionescu ne propune: “Orthodox Theology and science”.

 

Bogdan Ioan Starceanu

Read Full Post »

w3school

***

Aici gasiti cele mai bune tutoriale html, xhtml, php, css, xml, java script, ajax etc.

Spre deosebire de alte tutoriale de pe net sunt complete si sunt foarte bine structurate.

Bogdan Ioan

Read Full Post »

ANDREI PLESU

***

“Şi de Crăciun, şi de Paşte se găsesc destui care să veştejească transformarea sărbătorii în chef. E necreştineşte, se spune, să converteşti evenimente atât de nelumeşti cum sunt Naşterea Domnului şi Învierea Lui în simple prilejuri de îmbuibare şi petrecere. În ce mă priveşte, înclin să fiu mai puţin riguros. Cheful autohton are, totuşi, câteva merite deloc neglijabile: mai întâi, el semnalează euforic prezenţa însăşi a sărbătorii. Oamenii se înscriu, benign, în alt ritm al timpului, şi o fac altfel decât în fiecare duminică sau la câte o onomastică.

Dimensiunea comunitară e sporită, jubilaţia are prestigiu cosmic. Apoi, cheful e o specie a cordialităţii, fie ea şi pasageră sau superficială. Bucuria împărtăşită, „comesenia”, ospitalitatea, circulaţia darurilor sunt de natură să provoace modeste, dar semnificative „schimbări la faţă”. Pentru câteva zile, participăm cu toţii – ceea ce ni se întâmplă tot mai rar – la un crez comun, dincolo de opţiunile de conjunctură ale fiecăruia. Pe scurt, bine că se face şi atât! E păcat, desigur, că, în intervalul dintre chefuri, lucrurile recad în monotonie lucrativă. Dar decât zilnic „fără chef”, mai bine cu chef măcar de două ori pe an.

Altele sunt, din punctul meu de vedere, tipurile de comportament cu adevărat reprobabil. Cel dintâi e ireligiozitatea totală, purtată cu panaş, alergică la orice menţiune a sacrului, mereu dispusă să polemizeze, să batjocorească, să stigmatizeze. Tineri sau maturi, „ateii militanţi” sunt programatic „deştepţi”, „moderni”, „cu picioarele pe pământ”. Nu se lasă prostiţi de babe demodate şi intelectuali reacţionari. Ştiu cum stă treaba, pentru că n-au întrebări, iar când le au, ele nu sunt decât pretextul unor răspunsuri gata-făcute.

Religia e, pentru ei, un capitol închis (când, de fapt, nu l-au deschis niciodată, fie şi din pură curiozitate sau dintr-un minim scrupul intelectual), un atavism pernicios, un moft. În radicalitatea lor, inşii cu pricina sunt mereu vigilenţi: luptă! Luptă cu trecutul, cu prejudecăţile, cu icoanele, cu preoţii, cu cei care se roagă sau îşi fac cruce, cu introducerea religiei în şcoli, cu  kipa evreiască şi cu baticul musulman, cu inchiziţia, cu imperialismul misionar, cu fundamentaliştii, cu bisericoşii etc. Apostoli sângeroşi ai „toleranţei”, mistici ai ştiinţei, soldaţi emotivi ai raţiunii şi ai „luminilor”, ei se cred oamenii mileniului următor, deşi abia dacă au depăşit franjurile secolului al optsprezecelea.

A doua specie care mă indispune e cea care practică extrema opusă. Apare, din când în când, la televizor şi vorbeşte patetic despre „neam”, despre „credinţa omului simplu” şi despre Iisus Hristos. Mă frapează, de fiecare dată, subtonul de impostură, falsul acestui tip de discurs, semidoctismul lui, încântat să manipuleze grandilocvent cele mai obosite locuri comune ale retoricii naţionale: noi care am suferit, noi pe care „ei” vor să ne distrugă, noi care suntem creştini de două mii de ani, noi care nu ne dăm bătuţi, noi care doinim, jelim şi învingem, noi. Totul asezonat cu câteva citate prost asimilate şi cu un fel de sfătoşenie şugubeaţă, pastişând, fără har, stilul Petre Ţuţea.

Fiinţa fragedă a credinţei, umbra discretă a smereniei lipsesc  cu desăvârşire din acest tip de vorbire. Vorbitorul nu „crede”. Ştie. Se ascultă pe sine cu plăcere, se pune în scenă, ridică mereu în sus un deget pedagogic, e ales de îngeri să ne dea curaj şi înţelepciune. Nu e preferabil cheful cinstit al cetăţeanului „de rând”?”

C.f.: Sursă

preluat de Bogdan Ioan Stârceanu

Read Full Post »

 

SFANTUL VASILE CEL MARE

***

 

Acatistul Sfantului  Ierarh Vasile cel Mare (1 ianuarie)

 

Rugaciunile incepatoare, apoi Condacul 1 :

Pe tine, trambita cea cu dumnezeiasca glasuire si cereasca albina, care din florile invataturilor ai adunat mierea cea facatoare de viata a dogmelor Treimii si o ai lasat Bisericii lui Hristos bogatie neimputinata, din care gustam noi toti, cu dulce cantare te laudam, cantand tie :

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Icosul 1 :

Cel ce prin curatia mintii tale cea asemenea cu ingerii te-ai ridicat la dumnezeiestile inaltimi si, strabatand printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lasat Bisericii comoara nejefuita, Sfinte Vasile, primeste de la noi nevrednicii laudele acestea :

Bucura-te, lauda cea stralucita a arhiereilor;

Bucura-te, dumnezeiescule invatator al dogmelor; Bucura-te, urmatorul apostolilor cel credincios;

Bucura-te, stalpul Bisericii cel prealuminos;

Bucura-te, al Treimii aparatorule;

Bucura-te, de cele ceresti aratatorule;

Bucura-te, ocarmuitorul corabiei celei duhovnicesti;

Bucura-te, indreptatorul vredniciei arhieresti;

Bucura-te, luminatorul ceresc al preotiei;

Bucura-te, povatuitorul preaintelept al pustniciei;

Bucura-te, desteptatorul pacatosilor catre pocainta;

Bucura-te, mangaietorul celor ce adorm intru dreapta credinta;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 2 :

Al Pastorului pastorilor de aproape sluga facandu-te, Sfinte Vasile, ai imbogatit Biserica cu inteleptele tale invataturi; pentru care cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 2 :

Ai fost, preasfinte parinte, totdeauna la inaltimile vredniciei arhieresti si intru adancul smereniei; pentru care noi minunadu-ne cantam tie :

Bucura-te, cel ce te veselesti in Biserica biruitoare;

Bucura-te, cel ce de la Imparatul Hristos primesti binecuvantare;

Bucura-te, turn preainalt al privirilor ceresti;

Bucura-te, inteleptul talcuitor al celor teologicesti;

Bucura-te, magistrul stiintelor frumoase;

Bucura-te, ca ti-ai ales pe cele nemincinoase;

Bucura-te, cu serafimii liturghisitorule;

Bucura-te, cu heruvimii de Dumnezeu vazatorule; Bucura-te, prietenul apostolilor;

Bucura-te, intaistatatorul arhiereilor;

Bucura-te, cu mucenicii impreuna-sezatorule;

Bucura-te, cu proorocii bine-vorbitorule;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 3 :

Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvantul, tarie buna Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amutesti gurile ereticilor; iar noi credinciosii, bucurandu-ne, cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 3 :

Impotrivindu-te, parinte, lui Iulian prea paganul imparat si marturisind Dumnezeirea lui Hristos, ai rusinat paganatatea lui, facandu-te mucenic de bunavoie; pentru care auzi de la noi :

Bucura-te, sabie ascutita cu focul Duhului;

Bucura-te, marturisitor fara de frica al adevarului;

Bucura-te, propovaduire puternica a Treimii;

Bucura-te, luptator tare impotriva nedumnezeirii;

Bucura-te, predicator mare al Dumnezeirii;

Bucura-te, gura adanc-graitoare a Treimii;

Bucura-te, catre Sfinta Treime al credinciosilor mijlocitor;

Bucura-te, al Bisericii a toata lumea luminator;

Bucura-te, ca pe cei zgarciti, spre indurare i-ai plecat;

Bucura-te, cel ce pe popor de foame l-ai scapat;

Bucura-te, al iubirii de argint sagetatorule;

Bucura-te, la milostenie indemnatorule;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 4 :

Vazut-ai, mare ierarhe Vasile, pe Nascatoarea de Dumnezeu inconjurata de cetele ingeresti si poruncind mucenicului Mercurie sa nimiceasca pe paganul Iulian, vrajmasul Fiului sau; iar dupa ce te-ai incredintat ca ai fost ascultat, indata ai cantat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 4 :

Pe Valent cel orbit cu eresul lui Arie, care tulbura Biserica lui Hristos, cu multa barbatie l-ai mustrat, preaintelepte parinte; pentru care te laudam pe tine, zicand :

Bucura-te, ochiul Bisericii cel patrunzator;

Bucura-te, de pleava clevetirilor vanturator;

Bucura-te, al viei lui Hristos intelept lucratorule;

Bucura-te, al tainelor mare invatatorule;

Bucura-te, munte aspru al pocaintei;

Bucura-te, cetate nejefuita a credintei;

Bucura-te, privighetoarea Bisericii cea cu dulce glasuire;

Bucura-te, vulturul teologiei, cel cu inalta suire;

Bucura-te, al preotiei povatuitorule;

Bucura-te, al dascalilor invatatorule;

Bucura-te, mare invatator al fecioriei;

Bucura-te, gradina cea impodobita a curatiei;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 5 : Venit-a la tine, Sfinte Ierarhe Vasile, femeia ce fusese nedreptatita de eparhul cetatii, cerand de la tine a-i face milocire; iar tu, infricosandu-l cu judecata lui Dumnezeu , l-ai plecat a-i face dreptate; de care ea, bucurandu-se, ti-a adus multumire, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 5 :

Urmator facandu-te Mantuitorului, preaintelepte parinte, te-ai aratat mare aparator celor nedreptatiti; pentru care zicem :

Bucura-te, aparatorul vaduvelor;

Bucura-te, parintele saracilor;

Bucura-te, sprijinitorul celor nedreptatiti;

Bucura-te, bogatia celor lipsiti;

Bucura-te, cel ce pe imparatii cei fara de lege i-ai mustrat;

Bucura-te, ca pe eparhul spre mila l-ai plecat;

Bucura-te, cel ce cununa muceniceasca ai dorit;

Bucura-te, ca marturisitor a fi te-ai invrednicit;

Bucura-te, cel ce bogatie pierzatoare n-ai adunat;

Bucura-te, ca intru saracie lui Hristos ai urmat;

Bucura-te, asemenea lui Ilie ravnitor;

Bucura-te, ca Isaia mare glasuitor; Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 6 :

Primit-ai, mare arhipastorule Vasile, putere de la Dumnezeu asupra diavolului, incat l-ai silit a trimite prin vazduh zapisul tanarului prin care se vanduse; de care minune spaimantandu-ne, cantam lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamarit pe tine, cantare : Aliluia !

Icosul 6 :

Se ingrozesc multimile diavolilor numai auzind de numirea ta, parinte al parintilor Vasile; iar noi credinciosii cantand, aducem tie laudele acestea :

Bucura-te, fulger care arzi pe duhurile satanei celei spurcate;

Bucura-te, tunetul care risipesti sfaturile cele necurate;

Bucura-te, cel ce cu armele duhului te-ai imbracat;

Bucura-te, ca prin acelea pe puterile cele potrivnice le-ai sfaramat;

Bucura-te, cel ce pe fiul imparatului l-ai vindecat;

Bucura-te, ca pe multi din adancul pacatului ai ridicat;

Bucura-te, ca pe cel lepros l-ai tamaduit;

Bucura-te, ca pe cei cu fapte bune prin Duhul i-ai cunoscut;

Bucura-te, ingerul cel pamantesc;

Bucura-te, omul cel ceresc;

Bucura-te, sare tainica a invataturii;

Bucura-te, luminat povatuitor al mantuirii;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 7 :

Descoperindu-i Dumnezeu viata ta cea plina de sfintenie, parinte Vasile, cuviosul Efrem in pustie vedea un stalp de foc care se inalta la cer si a auzit glas zicand : " In acest fel este Vasile ". De care minunandu-se, a cantat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 7 :

Avut-ai, preasfinte parinte, inima ta din pruncie locas curat Sfantului Duh, prin care te-ai facut mare intre alesii lui Dumnezeu; pentru care cantam tie :

Bucura-te, sfesnicul luminii celei neinserate;

Bucura-te, fantana scripturilor celor de Dumnezeu insuflate;

Bucura-te, porumbul Domnului cel cu aripi aurite;

Bucura-te, al teologului Grigorie prietene iubite;

Bucura-te, cu Gura de Aur intru Dumnezeu unire;

Bucura-te, cu amandoi a lor pecetluire;

Bucura-te, muza de credinta invatatoare;

Bucura-te, intelepciunea Bisericii trebuitoare;

Bucura-te, ca de intelepciunea ta s-au mirat imparatii;

Bucura-te, ca de frumoasa ta graire au amutit ereticii;

Bucura-te, rau de apele vietii revarsator;

Bucura-te, crin ca de mireasa impodobitor;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 8 :

Precum cand erai in viata aceasta aduceai jertfa cea fara de sange pentru pacatele poporului, asa acum, prealaludate ierarhe, stand langa scaunul Dumnezeirii, inalta ca o jertfa rugaciunile tale cele bine-primite pentru noi, care te laudam pe tine cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 8 :

Stalp luminator ai fost pe pamant Bisericii lui Hristos, Vasile, si indrazneala ta catre Hristos o ai dovedit si dupa moarte; pentru care auzi-ne pe noi care zicem tie :

Bucura-te, cu numele imparatiei numite;

Bucura-te, al Bisericii mare parinte;

Bucura-te, diamantul credintei cel nezdrobit;

Bucura-te, aparatorul dogmelor cel nebiruit;

Bucura-te, oglinda descoperirilor celor dumnezeiesti;

Bucura-te, paharul tainelor celor ceresti;

Bucura-te, cerb la izvorul nemuririi alergator;

Bucura-te, celor credinciosi catre aceea povatuitor;

Bucura-te, crinul arhiereilor cel cu dumnezeiasca mirosire;

Bucura-te, faclia cuvantatorilor de Dumnezeu cea cu cereasca stralucire;

Bucura-te, secera apostoleasca, de neghinele eresurilor taietoare;

Bucura-te, roua cereasea de arsita pacatelor racoritoare;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 9 :

Zis-ai, preaintelepte parinte, ca " filozofia cea adevarata este gandirea la moarte ". Da-ne deci noua cu rugaciunile tale cele bine-primite la Dumnezeu sa trecem fara primejdie prin portile mortii si, ajungand la viata cea fericita, sa cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu cantare : Aliluia !

Icosul 9 :

Impodobit-ai, preaminunate, scaunul arhieriei cu intelepciunea ta preainalta si cu dumnezeiasca sfintenie; pentru care aducem tie laudele acestea :

Bucura-te, ostasul cel ager al armelor celor duhovnicesti;

Bucura-te, slujitorule cu puterile cele ceresti;

Bucura-te, cel ce intru impodobirea Bisericii pe multi ai intrecut;

Bucura-te, ca vestirea ta la margini a strabatut;

Bucura-te, cel ce in norul privirilor ai intrat;

Bucura-te, ca teologului Ioan ai urmat;

Bucura-te, piatra cea scumpa a arhieriei;

Bucura-te, podoaba cea luminoasa a preotiei;

Bucura-te, noule David de la turmele pustnicilor chemat;

Bucura-te, ca prin usa oilor in staul ai intrat;

Bucura-te, cel ce turma la verdeata Scripturilor o ai pascut;

Bucura-te, ca a pastoriei icoana vie te-ai vazut; Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 10 :

Venit-a la tine, parinte, femeia cea pacatoasa si dandu-ti hartia cea pecetluita in care erau scrise pacatele sale, pe care se rusina a le marturisi, tu degrab, alergand la rugaciune catre Dumnezeu, ai facut prin minune a se sterge pacatele ei. Pentru aceea noi, minunandu-ne de indrazneala ta cea mare catre Dumnezeu, cantam : Aliluia !

Icosul 10 :

Te-ai aratat lui Hristos, prealuminate parinte, zid nebiruit ridicat prin intelepciunea Lui la inaltime; pentru care cu laude ca si cu niste flori te incununeaza pe tine, zicand :

Bucura-te, vioara Duhului cea dulce rasunatoare;

Bucura-te, albina. raiului cea de viata adunatoare; Bucura-te, muza de cele ceresti cantatoare;

Bucura-te, gradina Scripturilor cea veselitoare;

Bucura-te, al doilea Moise care marea eresurilor despartesti;

Bucura-te, ca a trece prin aceasta pe noul Israel il povatuiesti; Bucura-te, stalpul credintei cel de viata purtator;

Bucura-te, fagure de miere din izvorul cel incepator;

Bucura-te, hranitorui celor saraci de cunostinta;

Bucura-te, ajutatorul grabnic celor ce te cheama cu credinta;

Bucura-te, cel intai in treimea arhiereilor;

Bucura-te, ca impodobesti ceata pastorilor;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 11 :

Avut-ai Sfinte Parinte Vasile, semn minunat vazut de venirea Sfantului Duh, in sfintirea dumnezeiestilor Taine. Pentru aceasta, infruntand neluarea aminte a diaconului, ai facut a se desparti prin perdele altarul de adunarea credinciosilor; de care minunandu-ne cantam lui Dumnezeu Celui minunat intru sfintii Sai : Aliluia !

Icosul 11 :

Minune mare s-a vazut la trecerea ta din viata aceasta, bine-placutule al lui Dumnezeu Vasile, caci sculandu-te de pe patul mortii, ai botezat pe evreul Ioasaf cu toata casa lui; pentru care te laudam, zicand :

Bucura-te, ca dupa a ta cerere, Dumnezeu a primit a-ti prelungi viata;

Bucura-te, ca ti s-a incredintat ca evreul sa dobandeasca credinta;

Bucura-te, cel ce comoara cea din Evanghelie ai aflat;

Bucura-te, ca pe aceasta prin ostenelile arhieresti o ai scapat;

Bucura-te, cerbul cel sprinten al muntilor ceresti;

Bucura-te, inger iubit al puterilor ingeresti;

Bucura-te, cela ce haina cea de nunta prin infranare ti-ai impodobit;

Bucura-te, ca vezi pe Acela pe care L-ai dorit;

Bucura-te, ca acum auzi cantarile ce nu se pot grai cu limbi omenesti;

Bucwa-te, ca acum te desfatezi in cantari dumnezeiesti; Bucura-te, spic ceresc cel cu insutita rodire;

Bucura-te, cel ce insetezi de a noastra mantuire; Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 12 :

Prealuminate ierarhe Vasile, cauta cu milostivire din inaltimea muntilor ceresti spre noi care luptam cu multe necazuri in marea acestei vieti si, primind micile noastre laude, da-ne ajutor cu rugaciunile tale, ca, mantuindu-ne, sa ne invrednicim a canta impreuna cu tine lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 12 :

Aratandu-ti-Se Insusi Mantuitorul cu Sfantii Apostoli, vrednicule de laude parinte, te-a invatat lucrarea dumnezeiestii Liturghii, pe care o ai lasat Bisericii podoaba de mare cuviinta; pentru care, cu smerenie laudandu-te, zicem tie :

Bucura-te, al altarului diamant nepretuit;

Bucura-te, al pastorului fluier aurit;

Bucura-te, cunoscatorul dogmelor si al canoanelor;

Bucura-te, luminatorul pastorilor si al soboarelor;

Bucura-te, smirna cea cu dumnezeisca mireasma a Liturghiei;

Bucura-te, vrednicia cea ingereasca a preotiei;

Bucura-te, a Bisericii faclie luminatoare;

Bucura-te, a celor lenesi trimbita desteptatoare;

Bucura-te, ca Pavel Bisericii luminator;

Bucura-te, ca Petru de ceresca imparatie descuietor;

Bucura-te, gura Cuvantului din cer tunatoare;

Bucura-te, vapaia Duhului de eretici mistuitoare;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 13 : ( acest condac se zice de trei ori )

O, preaminunate parinte al parintilor, Sfinte Ierarhe Vasile, primind putina noastra cantare, precum Mantuitorul banii vaduvei, soleste pentru noi trecere fara primeidii in ceasul mortii, ca invrednicindu-ne a intra in camara dumnezeiestii imparatii, sa cantam cu tine impreuna cantare lui Dumnezeu : Aliluia !

O, preaminunate parinte al parintilor, Sfinte Ierarhe Vasile, primind putina noastra cantare, precum Mantuitorul banii vaduvei, soleste pentru noi trecere fara primeidii in ceasul mortii, ca invrednicindu-ne a intra in camara dumnezeiestii imparatii, sa cantam cu tine impreuna cantare lui Dumnezeu : Aliluia !

O, preaminunate parinte al parintilor, Sfinte Ierarhe Vasile, primind putina noastra cantare, precum Mantuitorul banii vaduvei, soleste pentru noi trecere fara primeidii in ceasul mortii, ca invrednicindu-ne a intra in camara dumnezeiestii imparatii, sa cantam cu tine impreuna cantare lui Dumnezeu : Aliluia !

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Cel ce prin curatia mintii tale cea asemenea cu ingerii te-ai ridicat la dumnezeiestile inaltimi si, strabatand printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lasat Bisericii comoara nejefuita, Sfinte Vasile, primeste de la noi nevrednicii laudele acestea :

Bucura-te, lauda cea stralucita a arhiereilor;

Bucura-te, dumnezeiescule invatator al dogmelor; Bucura-te, urmatorul apostolilor cel credincios;

Bucura-te, stalpul Bisericii cel prealuminos;

Bucura-te, al Treimii aparatorule;

Bucura-te, de cele ceresti aratatorule;

Bucura-te, ocarmuitorul corabiei celei duhovnicesti;

Bucura-te, indreptatorul vredniciei arhieresti;

Bucura-te, luminatorul ceresc al preotiei;

Bucura-te, povatuitorul preaintelept al pustniciei;

Bucura-te, desteptatorul pacatosilor catre pocainta;

Bucura-te, mangaietorul celor ce adorm intru dreapta credinta;

Bucura-te, mare ierarhe Vasile ! si Condacul intai

Pe tine, trambita cea cu dumnezeiasca glasuire si cereasca albina, care din florile invataturilor ai adunat mierea cea facatoare de viata a dogmelor Treimii si o ai lasat Bisericii lui Hristos bogatie neimputinata, din care gustam noi toti, cu dulce cantare te laudam, cantand tie :

Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

C.f: Sursă

**

 

Molitfele Sfantului Vasile cel Mare

(pentru cei care patimesc de la diavol si pentru toata neputinta, care se citesc si in ziua Sfantului Vasile cel Mare)

*

“Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura;

Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului.

Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Domnului sa ne rugam. Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei.

Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N).

Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit;

Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii.

Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte.

Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta.

Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu.

Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare.

Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor.

Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Domnului sa ne rugam. Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic?

Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine.

Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean.

Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca.

Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. “

C.f: Sursă

preluare: Bogdan Ioan

Read Full Post »