Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
Evenimentele vin şi trec asemenea apei. Lucrurile nu rămân nemişcate, totul se învârte, se răsuceşte, dar tu, omul, rămâi, ancorat între timp şi veşnicie.
Ne putem pune întrebarea: Oare în tot acest timp eu am avut ceva de spus? În trecerea mea prin viaţă am lăsat ceva?
Întrebări ne vin, idei ne apar în minte, dar [...]
Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
Mai sunt câteva ore până la momentul cel mult aşteptat. Hristos a înviat!
Cuvintele troparului cu care ne vom însoţi în următoarea perioadă vine să ne vestească paradoxul ultim: Hristos prin moarte învinge moartea.
În acest timp al acordării legăturilor fine cu firescul fiecare dintre noi vom înţelege învierea în măsura în care trăim taina, o [...]
Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
100 de cuvinte şi numai atât, cam aşa s-ar putea defini în mare, viaţa noastră, ca o sumă de cuvinte limitate la numărul de 100.
Nu numărul în sine are valoare, ci limitarea lui, neputinţa de a depăşi „numai atâtul”. Limitarea aceasta pe care o evoc acum nu lasă loc la interpretări pentru că noi nu [...]
Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
“Poetul francez Henri Michaux mărturiseşte:
Un candidat la călugărie se prezentă stareţului pentru a fi admis. În acest context candidatul îi mărturiseşte stareţului; să ştiţi, părinte, că nu am nici credinţă, nici lumină, nici esenţă, nici curaj, nici încredere în mine şi nici nu pot să-mi fiu mie însumi de ajutor iar altora cu atât mai [...]
Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
Viaţa omului este un mare DE CE?. De când începem să gângurim folosim această expresie. Acest “De ce?” îl însoţeşte pe om zi de z, până la momentul morţii.
Simplul De ce? nu este o întrebare superfluă, ci, din contră, defineşte întreaga persoană ca una ancorată în altceva decât în cotidianul blazant. Concretul gros este desconspirat [...]
Posted in idei de-o clipă on | No Comments »
Miresme de floare
Răsar din sufletul care,
Apune cu luna şi răsare prin Soare
Prin Soare răsare ca o floare
Ce veacul străpunge, prin vânt şi ploaie
Din veac în veşnic ajunge
Cel care răsare prin Soare
Stârceanu Bogdan-Ioan
Diferenţa dintre viitorul lui “a fi” şi ”a face” şi prezentul lor este colosală. Viitorul prin definiţie ne duce cu gândul la ceva ce încă nu există, mai precis, la ceva care are o consistenţă doar la nivelul ideatic.
Materializarea viitorului nu se poate înfăptui decât atunci când ideaticul este primit în concret, ia formă în realitate.
Să luăm mai [...]
|
 | valy on Alte imagini din catacomb… |
| valy on Alte imagini din catacomb… |
 | pr Razvan Ionescu on O observatie cinstita |
 | gabriel on Frumuseţea Creaţiei lui Dumn… |
 | oedip on Rolul şi menirea religiei în… |
Blogul Părintelui Dorin Piciorus
